Victor Ciutacu despre furtul tezaurului dacic și reacțiile din România
Jurnalistul Victor Ciutacu a comentat amplu scandalul furtului artefactelor dacice dintr-un muzeu olandez, subliniind că acest incident a stârnit mai multă atenție și mediatizare decât alte subiecte politice recente din România. În analiza sa, Ciutacu a evidențiat deficiențele sistemului și lipsa de responsabilitate în gestionarea acestui patrimoniu de mare valoare.
O problemă mai amplă decât un simplu furt
Potrivit jurnalistului, dispariția coifului și a brățărilor dacice nu este doar un incident izolat, ci un simptom al unei administrări defectuoase care afectează instituțiile românești.
„Scandalul furtului dintr-un muzeu olandez a captat mai multă atenție decât zbaterile politice interne. Brusc, toată lumea a devenit expertă în coifuri, securitate muzeală și contracte. Însă, dincolo de acest spectacol mediatic, rămâne o întrebare esențială: cum au fost lăsate să părăsească țara aceste piese de patrimoniu, fără garanții solide privind securitatea lor?” a afirmat Ciutacu.
Jurnalistul a criticat faptul că, deși România avea deja experiența organizării unor expoziții similare în țări cu riscuri de securitate, măsurile luate pentru această expunere nu au fost la același nivel.
„În alte cazuri, transportul s-a făcut sub pază armată și cu măsuri stricte de securitate. De data aceasta, a fost gestionat ca și cum ar fi fost vorba despre marfă obișnuită. Cine a luat această decizie și cine își asumă acum responsabilitatea?”
Cine poartă vina?
Victor Ciutacu a remarcat că, deși responsabilii pentru incident sunt ușor de identificat prin documentele oficiale, nimeni nu pare dispus să își asume vreo culpă, iar atenția se concentrează exclusiv pe autoritățile olandeze.
„Este ușor să arătăm cu degetul spre Olanda, dar nu putem ignora faptul că nici din partea României nu s-au făcut verificările necesare. Nimeni nu a fost interesat să vadă dacă măsurile minime de securitate prevăzute în contract au fost respectate.”
Ciutacu a adăugat că reacția autorităților române a fost tardivă și că a fost nevoie de intervenția premierului Marcel Ciolacu pentru ca directorul Muzeului Național de Istorie să fie demis.
„A fost nevoie ca premierul să intervină direct pentru ca directorul muzeului să fie schimbat. Altfel, cel mai probabil, ar fi rămas pe poziție, de neatins.”
România și teoriile conspirației
În opinia jurnalistului, situația contribuie și la alimentarea unor teorii conspiraționiste, conform cărora România ar fi „ținta” unor forțe externe care vor să îi fure patrimoniul.
„Ne place să credem că toată lumea ne fură și ne persecută. Însă, dacă este adevărat, atunci nu ne spune nimic despre noi faptul că ne expunem singuri patrimoniul fără suficiente garanții? E mai simplu să dăm vina pe alții, decât să recunoaștem erorile noastre.”
Călin Georgescu: „Un atentat la identitatea națională”
Fostul candidat independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a reacționat la acest subiect printr-un mesaj ferm postat pe rețelele sociale, în care a criticat lipsa de acțiune a autorităților române.
„Furtul acestui tezaur este un atac direct asupra identității naționale. Autoritățile române ar trebui să trateze acest incident cu maximă seriozitate și să ia măsuri ferme pentru recuperarea acestor artefacte de valoare inestimabilă.”
El a subliniat importanța simbolică a coifului de la Coțofenești, un artefact vechi de peste 2.500 de ani, considerat parte esențială a moștenirii istorice a României.
O situație care ridică multe întrebări
În final, acest scandal evidențiază atât probleme legate de gestionarea patrimoniului cultural al României, cât și lipsa unei reacții ferme în fața unei pierderi atât de semnificative. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate pentru a recupera artefactele și dacă acest incident va duce la o regândire a modului în care sunt protejate piesele de tezaur ale României.