Datele actualizate publicate de Institutul Național de Statistică arată că economia României a intrat în recesiune tehnică încă din 2024, în perioada în care Guvernul era condus de Marcel Ciolacu. La momentul respectiv, însă, acest lucru nu a fost comunicat oficial, deoarece datele preliminare nu indicau existența a două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier.
Potrivit INS, recesiunea „a apărut post-factum”, în urma recalculării seriilor statistice ajustate sezonier. Cu alte cuvinte, abia după revizuirea datelor s-a constatat că economia înregistrase două trimestre consecutive negative în prima jumătate a anului 2024.
Ce se știa oficial în 2024
În cursul anului 2024, comunicatele oficiale privind evoluția PIB nu sugerau o recesiune tehnică. Datele provizorii publicate inițial arătau fie stagnare, fie creșteri modeste de la un trimestru la altul.
De exemplu, pentru trimestrul al doilea din 2024, datele preliminare indicau o creștere de aproximativ 0,1% față de trimestrul anterior și de circa 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Deși sub așteptările analiștilor, aceste cifre nu indicau oficial o contracție economică.
Ulterior însă, în urma revizuirilor statistice, INS a recalculat seriile ajustate sezonier și a constatat că atât trimestrul I, cât și trimestrul II din 2024 au fost, de fapt, negative. Această corecție a dus la concluzia că România se afla deja în recesiune tehnică, chiar dacă acest lucru nu fusese evident la momentul publicării estimărilor inițiale.
Prognoze optimiste versus realitate
În 2024, Guvernul estima o creștere economică robustă, de până la 3,4% din PIB, bazată pe un program amplu de investiții și pe accelerarea proiectelor de infrastructură. România era prezentată drept una dintre economiile cu potențial ridicat de creștere în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, evoluția economică a fost mai slabă decât se anticipase. Ritmul de creștere în prima jumătate a anului a fost moderat, în jur de 1,5% pe seria ajustată sezonier, iar unele trimestre au fost revizuite în scădere.
De exemplu, o estimare inițială de 0,5% pentru primul trimestru a fost ulterior corectată la 0,1%, iar ulterior chiar în teritoriu negativ, după recalculare.
Avertismentele economiștilor
Pe parcursul anului 2024, mai mulți analiști au atras atenția asupra încetinirii economice, invocând factori precum scăderea cererii externe, costurile ridicate de finanțare, inflația persistentă și incertitudinile geopolitice. Deși termenul de „recesiune tehnică” nu era utilizat oficial, existau semnale că economia pierde din avânt.
Percepția publică dominantă era că România continuă să crească, dar într-un ritm mai lent. Lipsa unei confirmări oficiale privind două trimestre consecutive de scădere a făcut ca termenul de recesiune să nu fie folosit pe scară largă la acel moment.
Recesiunea confirmată retroactiv
Abia în urma recalculării seriilor ajustate sezonier, INS a confirmat că România a îndeplinit criteriile pentru recesiune tehnică încă din 2024.
Recesiunea tehnică este definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului real ajustat sezonier, comparativ cu trimestrele anterioare. În cazul României, această situație a fost constatată ulterior, pe baza datelor finale, și nu în timp real.
Această revizuire statistică readuce în discuție diferența dintre datele preliminare și cele definitive, precum și modul în care comunicarea oficială poate influența percepția publică asupra stării economiei.