După ani în care discuțiile despre apărare și pregătirea populației au rămas mai mult la nivel de dezbatere, Ministerul Apărării readuce în atenție o soluție care vizează direct tinerii și interesul lor pentru instruire. Într-un context regional complicat, dar și pe fondul nevoii de personal în anumite structuri, autoritățile spun că vor să creeze o cale clară și predictibilă pentru cei care vor să testeze mediul militar fără constrângeri și fără obligații impuse.
Mesajul central transmis de la vârful instituției este că România deschide din nou ușa către un program de instruire militară destinat civililor, însă doar pe bază de alegere personală. Ideea nu este una de mobilizare generală, ci de selecție și formare a unui număr de oameni care își doresc disciplină, organizare, antrenament și o experiență concretă, într-un cadru oficial, cu reguli clare.
Programul este gândit ca o perioadă intensă, cu ritm de cazarmă și cu accent pe elementele esențiale ale pregătirii de bază. Participanții vor intra într-o rutină strictă: vor locui în unități militare, vor avea masa asigurată în incintă și vor urma un program zilnic stabilit de structurile care îi găzduiesc. Dincolo de partea practică, accentul cade pe disciplină, coeziune, formarea reflexelor de lucru în echipă și deprinderi utile pentru situații speciale.
Din perspectiva autorităților, reluarea unei astfel de inițiative are două mize. Prima este crearea unui bazin de tineri cu pregătire minimă, capabili să înțeleagă rapid un set de proceduri și reguli, într-o societate în care astfel de abilități pot conta în situații de criză. A doua este identificarea celor care, după această experiență, ar putea alege o carieră militară, contribuind la acoperirea deficitului de personal semnalat în anumite zone ale sistemului.
Programul este prezentat și ca o formă de „test real” pentru cei indeciși. Mulți tineri sunt curioși, dar nu vor să facă un pas definitiv fără să înțeleagă ce presupune viața într-o structură militară. În această logică, perioada de instruire funcționează ca un filtru: îi ajută pe participanți să-și evalueze rezistența, adaptarea la disciplină, capacitatea de a urma ordine, dar și potrivirea cu un mediu bazat pe reguli și ierarhii.
Înscrierea, potrivit informațiilor prezentate, se adresează persoanelor cu vârste între 18 și 35 de ani. Înainte de începerea stagiului, cei interesați trec printr-o etapă de selecție, inclusiv evaluări medicale specifice. Cei acceptați intră într-un stagiu concentrat, cu durată de patru luni, în care condițiile logistice sunt asigurate în unitate: cazare, masă și program de instruire.
La final, participanții primesc o remunerație anunțată oficial ca fiind de 27.000 de lei brut, cu o estimare de aproximativ 15.000 de lei net, în funcție de calculele prezentate. Dincolo de componenta financiară, absolvirea poate deveni o rampă de lansare pentru cei care doresc să rămână în sistem. În funcție de nivelul de studii și de locurile disponibile, traseul poate continua spre diferite forme de încadrare și formare, inclusiv către poziții de soldat gradat profesionist sau către specializări în structuri militare.
Pentru primul val, capacitatea anunțată este una variabilă, între 1.000 și 3.000 de locuri, urmând ca numărul final să fie ajustat în funcție de buget și de interesul real al candidaților. Autoritățile transmit că oferta va fi calibrată din mers, astfel încât programul să rămână sustenabil și să fie adaptat resurselor disponibile.
Abia spre final, vine clarificarea care contează cel mai mult pentru public: nu este vorba despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Participarea este strict voluntară. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat că baza acestui demers este un cadru legislativ care „a intrat în vigoare în acest an” și că 2026 marchează, în premieră după aproape două decenii, relansarea instruirii militare pentru tineri fără nicio formă de constrângere, ci doar prin opțiunea fiecăruia.