Gheboasă, prins cu droguri, a beneficiat de indulgența judecătorilor. Ce sancțiune i-a fost impusă

În 2024, trapperul Emil Gabriel Gavriș, cunoscut sub pseudonimul „Gheboasă”, s-a trezit în centrul unei anchete penale după ce a fost surprins cu 1,5 gram de canabis în București. Deși era urmărit încă din 2022 de DIICOT Dâmbovița pentru implicarea sa în distribuirea de droguri la petrecerile din municipiul Târgoviște, unde se desfășura o rețea complexă de trafic – inclusiv aprovizionarea cu cocaină și comprimate de ecstasy – cazul său s-a redus la deținerea unei cantități mici, destinată consumului personal.

Contextul investigației

Începând cu anul 2022, procurorii de la DIICOT Dâmbovița l-au monitorizat pe Gheboasă, suspectat de intermedierea traficului de droguri. Ancheta a inclus interceptări telefonice, audierea martorilor – printre care se numără și familia sa – și activități de urmărire care, însă, nu au condus inițial la formularea unui rechizitoriu. Totul a luat o turnură decisivă pe 29 februarie 2024, când, la ora 23:33, un echipaj al Brigăzii Rutiere a oprit un taxi Bolt comandat de Gheboasă.

Detaliile incidentului din 29 februarie 2024

Conform actelor de dosar, șoferul taxiului a relatat că, deși inițial nu s-a constatat consumul de alcool, un miros puternic neobișnuit din mașină a determinat polițiștii să efectueze atât un test de alcool, cât și unul pentru droguri – ambele rezultate fiind negative. Însă, la percheziția autovehiculului, polițiștii au descoperit o bilă din staniol în zona tetierei din partea dreaptă spate, pe care Gheboasă a susținut că este menită consumului propriu de „iarbă”.

În declarațiile sale, Gheboasă a explicat că, în seara respectivă, plecase de la un studio de înregistrări împreună cu prietena sa și un alt amic, stabilind apoi comanda unui taxi pentru a se deplasa la o întâlnire cu un dealer cunoscut de câțiva luni, de la care achiziționa în mod regulat aproximativ 1 gram de canabis pentru suma de 50 de lei.

Argumentele instanței și hotărârea de condamnare

În decizia pronunțată de Tribunalul București, se subliniază că, deși Gheboasă deținea o reputație pozitivă în rândul publicului tânăr – fiind considerat un artist cu impact național, implicat în proiecte de voluntariat și având studii medii – fapta deținerii de canabis nu a fost considerată o infracțiune izolată. Instanța a evidențiat atât aspectele favorabile ale profilului său, cât și gravitatea faptelor din trecut, remarcând că în 2022 a existat o primă intervenție a poliției din Târgoviște, bazată pe sesizări din partea tatălui său, privind consumul și distribuirea de substanțe interzise.

Mai mult, documentele din dosar indicau că, în 2023, Gheboasă ar fi intermediat traficul de droguri în Târgoviște, facilitând legături între dealerii din București și prietenii săi consumatori. Cu toate acestea, Tribunalul București s-a concentrat exclusiv pe fapta de 29 februarie 2024, considerând că recunoașterea și regretul manifestate de inculpat, precum și atitudinea sa cooperantă, justifică aplicarea unei pedepse cu amendă în cuantum de 4.800 de lei. Această decizie a avut, de asemenea, rolul de a transmite un semnal puternic pentru prevenirea recidivei, în special având în vedere influența sa asupra publicului tânăr.

Contextul anterior și alte incidente

Este de reținut că Emil Gabriel Gavriș a mai fost vizat penal în trecut. În 2018, a fost implicat într-un caz de violență împotriva unui polițist, acuzații care, ulterior, s-au prescris. În plus, în vara anului 2023, „Gheboasă” a fost sancționat de Jandarmerie pentru versuri obscene rostite la Festivalul Untold, însă a reușit să anuleze amenda în instanță.

Deși decizia tribunalului se bazează strict pe incidentul din 29 februarie 2024, cazul lui Gheboasă ilustrează complexitatea în care personalitatea publică și trecutul infracțional pot influența modul de aplicare a sancțiunilor penale. Pe de o parte, fapta deținerea unei cantități mici de canabis a fost tratată cu indulgenta datorită recunoașterii și eforturilor de reabilitare personale; pe de altă parte, existența unui dosar vechi și a unor activități anterioare legate de traficul de droguri subliniază riscul de recidivă și necesitatea unui exemplu clar în rândul publicului, în special al tinerilor.

Această abordare duală a sistemului de justiție – care combină atenuantele cu obiectivul de a preveni viitoare fapte similare – reflectă eforturile autorităților de a echilibra reeducarea cu sancționarea, în contextul unei notorietăți care aduce cu sine atât avantaje, cât și riscuri pentru societate.