**Prima zi de școală: de la amintiri din comunism la realitatea modernă**
Vacanța s-a încheiat, iar elevii se întorc astăzi în băncile școlilor, încărcați de emoții și entuziasm. Părinții, profesorii și copiii trăiesc intens acest moment, fiecare cu propriile așteptări și amintiri. Pentru mulți părinți, începutul anului școlar este și o ocazie de a rememora perioada comunistă, când prima zi de școală avea cu totul alte semnificații și ritualuri.
**Prima zi de școală în comunism: între educație și propagandă**
În perioada regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, prima zi de școală nu era doar despre întoarcerea elevilor în sălile de clasă. Acest moment era transformat într-un adevărat eveniment național, cu o puternică încărcătură politică. Începutul anului școlar era o platformă prin care regimul își demonstra „grija” față de tânăra generație, subliniind loialitatea față de partid și realizările Epocii de Aur.
Uniformele școlare erau obligatorii, strict reglementate și simbolizau egalitatea impusă de regim. Manualele, controlate atent de stat, aveau un conținut unic, cu accent pe educația patriotică și ideologică. Deasupra catedrei, portretele lui Nicolae Ceaușescu erau expuse cu mândrie, iar textele din manuale glorificau realizările regimului, instilând o ideologie omniprezentă în toate aspectele vieții școlare.
Pentru elevi, școala nu era doar un loc de învățare academică, ci și un spațiu în care erau inițiați în „munca patriotică” și loialitatea față de partid. Activitățile extracurriculare includeau lucrul pe câmp, ateliere de producție și participarea la organizații precum Șoimii Patriei, Pionierii și UTC (Uniunea Tineretului Comunist), toate menite să formeze cetățeni devotați și obedienți. Pe 15 septembrie 1989, în ultima deschidere oficială a anului școlar din era Ceaușescu, liderul și soția sa, Elena, au fost prezenți la Iași, unde au subliniat importanța „pregătirii temeinice” a tineretului pentru viitoarele „misiuni de partid”.
Mesajele oficiale publicate în presă descriau începutul anului școlar ca pe un moment istoric, marcând „a 25-a promoție a Epocii de Aur”. Ceremonia, departe de a se concentra pe educație în sensul clasic, era în realitate o demonstrație a „grijii” statului față de tineret și a omniprezenței familiei Ceaușescu în viața școlară. Ziarul „Europa Liberă” nota pe 15 septembrie 1989 că aceste ceremonii aveau mai puțin de-a face cu învățământul și mai mult cu prezența simbolică a conducerii statului în mijlocul elevilor și studenților.
**Diferențele față de prezent și cum s-au schimbat vremurile**
Astăzi, educația și începutul anului școlar au suferit transformări radicale, reflectând valorile unei societăți democratice și deschise. Elevii sunt încurajați să își exprime individualitatea, iar părinții au posibilitatea de a alege între diverse sisteme educaționale, de la școli publice la cele private sau alternative. Uniformele nu mai sunt obligatorii, iar curriculumul școlar este diversificat, oferindu-le copiilor oportunități de a învăța în funcție de propriile interese și aptitudini.
Astfel de ceremonii cu conotații politice mai există doar în câteva locuri din lume, precum Coreea de Nord sau regiuni izolate precum Transnistria, unde sistemele educaționale sunt încă influențate de ideologii autoritare.
Părinții care au crescut în perioada comunistă observă cu nostalgie, dar și cu ușurare, schimbările majore din școlile de astăzi. Dacă pe vremea lor uniforma era o necesitate, astăzi, copiii se bucură de libertatea de a se exprima prin hainele pe care le poartă. În locul propagandei politice, accentul se pune acum pe creativitate, gândire critică și dezvoltarea abilităților practice.
Prima zi de școală rămâne, indiferent de epocă, un moment plin de emoție și speranță. Dar diferențele dintre trecut și prezent subliniază progresul făcut de societate în direcția unei educații mai libere și mai adaptate nevoilor copiilor. Așa cum remarcă mulți părinți, schimbările din sistemul educațional reflectă nu doar o evoluție a metodologiei de predare, ci și o transformare profundă a valorilor și priorităților sociale.