Alegerile parlamentare din 2024: Prezență record și rezultate surprinzătoare

Duminică, 1 decembrie, românii au fost chemați la urne pentru a alege componența viitorului Parlament, iar prezența la vot a fost cea mai mare din ultimele două decenii, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente (AEP). Peste 52,5% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, marcând un moment semnificativ pentru democrația românească. În unele județe, prezența la vot a fost impresionantă, ajungând aproape de 60%.

Participare la vot: Județele cu cea mai mare și cea mai mică prezență

Rezultatele centralizate de AEP arată că județele Harghita (58,81%), Bihor (56,67%) și Cluj (54,99%) au înregistrat cele mai ridicate procente de prezență la urne. În schimb, județul Vaslui s-a situat la coada clasamentului, cu doar 33,02% dintre cetățeni prezentându-se la vot.

Statistica oficială detaliază numărul total de votanți:

Această mobilizare record a contribuit la o competiție electorală intensă, cu șapte partide câștigând locuri în Parlament.

Rezultatele scrutinului: PSD domină, urmat de AUR și PNL

După numărarea a peste 99,6% din voturi, Partidul Social Democrat (PSD) a ieșit câștigător, obținând cele mai multe voturi atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat. PSD a fost urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL), în timp ce alte formațiuni precum Uniunea Salvați România (USR), SOS România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au reușit să treacă pragul electoral.

Rezultatele pentru Camera Deputaților:

Rezultatele pentru Senat:

PSD, lider incontestabil în teritoriu

PSD a câștigat în 25 de județe, dominând mai ales regiunile sudice și estice ale țării. Partidul Național Liberal (PNL) a obținut victoria în șase județe, în timp ce Uniunea Salvați România (USR) a triumfat în două județe și în București. AUR s-a impus în trei județe, iar UDMR a câștigat în cinci județe din zona Transilvaniei.

Prezența la vot: O schimbare semnificativă față de alegerile anterioare

Comparativ cu scrutinurile din ultimele două decenii, prezența la vot din 2024 marchează o revenire notabilă a interesului alegătorilor. Dacă în 2004 rata de participare era de 58,51%, aceasta a scăzut dramatic la 39,02% în 2008, iar în 2020 a atins un minim istoric de doar 33,3%. Rezultatul din acest an, cu o prezență de 52,5%, arată o inversare a tendinței descrescătoare și o creștere semnificativă a implicării civice.

Acest scrutin rămâne unul de referință pentru România, atât prin prezența record la urne, cât și prin rezultatele care au adus în prim-plan formațiuni politice noi, precum POT, ce promit să contribuie la reînnoirea clasei politice.