Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României, a fost pus în fața unei provocări de proporții în toamna anului 1971, când o pandemie de gripă severă a lovit țara. Într-o manieră asemănătoare cu gestionarea pandemiei de COVID-19 în alte țări comuniste și non-comuniste, regimul său a adoptat o politică de secretizare a informațiilor, ascunzând amploarea reală a crizei.
Ca multe alte guverne autoritare din acea vreme, inclusiv China și alte state comuniste, regimul lui Ceaușescu a ales să nu dezvăluie publicului cifrele reale ale persoanelor afectate și ale deceselor cauzate de gripă. În schimb, au preferat să mențină aceste informații sub cheie, astfel încât adevărul să nu fie cunoscut de public.
Pentru a ascunde adevărul, autoritățile comuniste au falsificat rapoartele, trecând decesele cauzate de gripă drept consecințe ale altor afecțiuni. Aceste date distorsionate au fost menținute sub secret de stat, iar informațiile reale au fost ținute ascunse chiar și de către presa controlată de stat.
Adevărata amploare a pandemiei de gripă din 1971 a fost consemnată în arhivele Organizației Mondiale a Sănătății, dezvăluind că România a fost puternic afectată de această criză sanitară. Cu toate că autoritățile au încercat să ascundă adevărul, cifrele reale au fost înregistrate în documentele internaționale.
Pandemia de gripă a avut un impact devastator asupra României, cu focare majore în orașe precum Sibiu, Brașov și Iași. În această perioadă, au fost înregistrate sute de mii de cazuri de îmbolnăvire, iar numărul deceselor a fost alarmant. Moldova a fost una dintre cele mai afectate regiuni, iar Iașiul a devenit unul dintre cele mai lovite orașe, cu un număr semnificativ de cazuri raportate într-un interval scurt de timp.
De asemenea, au existat speculații că Nicolae Ceaușescu ar putea fi responsabil pentru aducerea virusului în țară. Vizita sa în mai multe țări asiatice afectate de gripă înainte de izbucnirea pandemiei în România a alimentat aceste speculații, deși nu există dovezi concrete în acest sens.