Reforma administrativ-teritorială revine în centrul dezbaterii publice, iar economistul Andrei Caramitru lansează un mesaj tranșant privind numărul de primari din România. Potrivit acestuia, țara noastră are un aparat administrativ supradimensionat în raport cu populația, iar soluția ar fi o comasare masivă a comunelor.
România, campioană la numărul de primari
Într-o analiză publică, Caramitru compară situația din România cu cea din alte state din regiune și atrage atenția asupra diferențelor majore.
Potrivit datelor invocate de acesta:
-
În Bulgaria există, în medie, un primar la 24.000 de locuitori.
-
În Polonia, un primar revine la aproximativ 15.300 de locuitori.
-
În România, media este de doar 5.600 de locuitori pentru fiecare primar.
Economistul susține că aceste cifre arată o disproporție evidentă și consideră că România are de până la cinci ori mai mulți primari raportat la populație decât Bulgaria și de aproximativ trei ori mai mulți decât Polonia.
„Comasare o comună la 3 existente”
În opinia sa, dacă România ar adopta modelul administrativ polonez, două treimi dintre primari ar trebui eliminați din schemă, prin comasarea comunelor. Iar dacă s-ar lua drept reper Bulgaria, reducerea ar fi și mai drastică.
Caramitru vorbește despre necesitatea reorganizării administrative, sugerând o formulă de tipul „o comună la trei existente”, ceea ce ar însemna o restructurare profundă a hărții administrative a țării.
Acuzații de risipă și ineficiență
Economistul califică actuala structură administrativă drept o sursă majoră de risipă bugetară. El acuză sistemul că generează cheltuieli inutile și întreține o structură administrativă greu de susținut, mai ales în contextul presiunilor asupra bugetului de stat.
Mesajul său este unul dur la adresa clasei politice, pe care o acuză că a tolerat ani la rând un sistem ineficient și supradimensionat.
Reforma, din nou pe agenda publică
Declarațiile vin într-un moment în care reforma administrativ-teritorială este tot mai des invocată la nivel guvernamental. Se discută despre:
-
comasarea comunelor cu populație foarte mică,
-
reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale,
-
eficientizarea cheltuielilor publice,
-
digitalizarea serviciilor administrative.
Pe de altă parte, o astfel de reformă ar genera controverse majore, întrucât ar afecta direct funcțiile de primari, consiliile locale și aparatul administrativ din sute de localități.
Ce ar însemna o astfel de schimbare?
O comasare la scară largă ar putea însemna:
-
reducerea numărului de primari și viceprimari,
-
diminuarea aparatului administrativ local,
-
centralizarea unor servicii publice,
-
posibile economii la bugetul de stat.
Însă ar ridica și probleme legate de accesul cetățenilor la servicii, identitatea locală și reprezentarea comunităților mici.
Deocamdată, propunerea rămâne la nivel de dezbatere publică, dar tema reorganizării administrative pare să capete tot mai multă tracțiune. Dacă va fi transpusă în politici concrete, ar putea marca una dintre cele mai ample schimbări instituționale din ultimele decenii.
