La data de 9 martie, creștinii ortodocși comemorează Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, un grup de soldați romani care și-au dat viața pentru credința lor. Această sărbătoare semnifică începutul primăverii și este una dintre cele mai populare înaintea Paștelui.

An de an, în ziua de 9 martie, credincioșii celebrează „Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia”, în memoria sacrificiului lor pentru credință. Acești 40 de martiri erau soldați creștini care au slujit sub împăratul roman Licinius (308-324). Povestea Mucenicilor din Sevastia este una cutremurătoare, deoarece acești oameni au fost închiși, torturați și apoi uciși pentru credința lor.

Conform legendei, cei 40 de mucenici făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia și erau staționați în cetatea Sevastia din Armenia. Guvernatorul provinciei a aflat de credința lor și i-a constrâns să se închine idolilor.

Refuzând să facă acest lucru, cei 40 de soldați au fost închiși timp de opt zile și torturați cu pietre. Condamnați la moarte prin înghețare, au fost aruncați în lacul Sevastiei și lăsați să înghețe.

În mijlocul nopții, unul dintre ei a ieșit din apă din cauza frigului și a murit încercând să se încălzească într-o baie caldă, folosită pentru încurajarea celor care slujeau idolii.

Cei rămași au rostit o rugăciune fierbinte către Dumnezeu, cerându-i ajutor și salvare. Ca răspuns la această rugăciune, s-au petrecut miracole: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au coborât asupra lor.

Unul dintre soldați, impresionat de lumina cerească și de cununiile care nu aveau cui să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin. Cu toate acestea, suferințele lor nu s-au încheiat aici. Comandanții le-au ordonat să le fie zdrobite picioarele cu ciocanele.

Toți au murit în urma acestei torturi, iar trupurile lor au fost arse și aruncate în apă. Anumite fragmente ale corpurilor lor au fost salvate de către creștini și au devenit moaște aduse în multe biserici.

Numele celor 40 de Mucenici din Sevastia, eroi care și-au dat viața pentru credință, sunt consemnate în istorie și rămân vii și astăzi.

În această zi, tradiția spune că gerul este alungat prin diferite ritualuri, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri și rostirea de descântece pentru aducerea căldurii și alungarea gerului.

Rostește această rugăciune puternică către Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia în ziua de 9 martie.

„Veniți, popoare, să-i cinstim cu evlavie pe Sfinții lui Dumnezeu, pe cei patruzeci de Mucenici din Sevasta, care pentru lupta lor au dobândit cununi luminoase și nestricăcioase.

O, voi, care vă bucurați de cinstirea întregii Biserici, care ați dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni prin moaștele voastre, fiți ocrotitorii noștri, ai celor ce vă cinstim pomenirea.

Rugați-vă pentru noi, fericiților Mucenici, ca să dobândim tărie în lupta cu patimile, răbdare în îndurarea necazurilor, credință nestrămutată în făgăduințele Domnului, smerenie adevărată și mântuirea sufletelor noastre.

Nu ne lăsați pe noi să cădem fără de ridicare în adâncul deșertăciunii acestei lumi, nu ne lăsați să ni se împietrească de tot inimile în nepăsarea timpului în care trăim, nu lăsați să înghețe inimile în viforul acestui veac. Zid de apărare să fiți împrejurul nostru și loc de scăpare din cursele vrăjmașului.

O, preacinstit Sobor, tămăduiește neputințele noastre, ale credincioșilor slăbiți pe cale, ca să nu ne biruiască și să nu ne batjocorească necuratul vrăjmaș, care încearcă în tot chipul să ne abată de la lupta cea mântuitoare.

Voi, Sfinților Mucenici, care toate le-ați suferit cu îmbărbătarea Duhului Sfânt, în credință și rugăciune îndelungată, nu încetați să ne întăriți și pe noi, cei ce ne minunăm de tăria sufletelor voastre strigând Domnului: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, Cel ce Te proslăvești în sfinții Tăi, slavă Ție!”