Solstițiul de iarnă: Cea mai lungă noapte și începutul oficial al iernii astronomice
Solstițiul de iarnă, un fenomen astronomic remarcabil, marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. În 2024, acest moment are loc pe 21 decembrie, la ora 11:21, într-o zi de sâmbătă, deschizând oficial iarna astronomică.
Ce reprezintă solstițiul de iarnă?
Solstițiul de iarnă apare atunci când Soarele ajunge la cea mai joasă poziție aparentă pe cer, traversând emisfera australă a sferei cerești. Ca urmare, în emisfera nordică, ziua este la durata sa minimă, iar noaptea atinge apogeul.
La București, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu, ziua va dura doar 8 ore și 50 de minute, iar noaptea impresionantă de 15 ore și 10 minute va domina cerul. Termenul „solstițiu” derivă din latinescul „solstitium,” care combină „sol” (soare) cu „stitium” (a se opri), indicând ideea unui „soare nemișcat.” Acest fenomen are loc de două ori pe an: solstițiul de iarnă, în decembrie, și cel de vară, în iunie.
De ce această noapte este cea mai lungă?
Axa Pământului, înclinată la un unghi fix de 23°27’ față de planul său orbital, este responsabilă pentru variațiile lungimii zilelor și nopților de-a lungul anului. La solstițiul de iarnă, Soarele răsare și apune la cele mai sudice puncte de pe orizont, atingând un unghi maxim de 21° față de orizont în momentul amiezii.
Acest moment marchează o etapă de tranziție în ciclul natural: de la solstițiul de iarnă, zilele încep să se lungească treptat, culminând cu solstițiul de vară din 21 iunie.
Tradiții și semnificații în diverse culturi
Solstițiul de iarnă este sărbătorit de-a lungul istoriei ca un moment de reînnoire și speranță. În tradiția românească, noaptea solstițiului este înconjurată de mituri și legende. Se spune că feriga ar putea înflori miraculos în această noapte, iar cel care asistă la acest eveniment va fi binecuvântat cu noroc în dragoste și în gospodărie. Deși biologic imposibil, legenda reflectă legătura profundă dintre om și natură în timpul acestui moment cosmic.
În alte colțuri ale lumii, solstițiul este celebrat prin ritualuri speciale. La Stonehenge, în Anglia, alinierea apusului de solstițiu cu structura megalitică indică importanța sa pentru locuitorii antici. Romanii dedicau această zi zeilor Saturn și Mithras, sărbătorind fertilitatea și lumina. În Mesopotamia antică, un festival de 12 zile era organizat pentru a sprijini zeul Marduk în lupta sa simbolică împotriva haosului.
Solstițiul de iarnă în lumea modernă
Astăzi, solstițiul de iarnă este privit ca un prilej de reflecție și celebrare a începutului unui nou ciclu. Simbolizează trecerea către zile mai luminoase și mai lungi, oferind un sentiment de speranță și renaștere.
Pentru astronomi, acest moment este un reper esențial în înțelegerea mișcărilor cerești. Pentru restul lumii, solstițiul de iarnă este o oportunitate de a onora conexiunea noastră cu natura și cu Universul. Este o clipă magică, un punct de cotitură ce marchează sfârșitul unui capitol și începutul altuia, plin de promisiuni și noi posibilități.