În ziua de Izvorul Tămăduirii, românii celebrează una dintre cele mai importante sărbători din calendarul tradițional al țării. Această sărbătoare are loc în ziua de vineri din prima săptămână de după Paște, iar în acest an cade pe 10 mai.
Există numeroase superstiții și tradiții legate de această zi, iar una dintre cele mai cunoscute este interdicția de a spăla rufe sau de a munci, deoarece se crede că acest lucru atrage ghinionul pentru tot restul anului. Astfel, gospodinele evită să spele, să calce rufe sau să lucreze la croitorie, de teama că ceea ce vor face nu va fi niciodată de folos și nu va fi terminat.
Totuși, în paralel cu aceste interdicții, există și tradiții și obiceiuri care se desfășoară în această zi. Una dintre ele este sfințirea aghesmei mici în biserică, considerată a avea puteri tămăduitoare. Această agheasmă este folosită apoi pentru a stropi fiecare încăpere din locuință, cu excepția băii, pentru a aduce sănătate și protecție împotriva bolilor.
La sate, gospodarii aruncă apă sfințită peste vitele de povară, grădini și livezi pentru a asigura sănătatea animalelor și a proteja recoltele de grindină. De asemenea, în unele zone se practică obiceiul jurământului, iar fântânile și izvoarele sunt curățate și sfințite în această zi, fiind considerate că nu vor seca în perioadele fără ploi.
Conform tradiției, izvorul Tămăduirii amintește de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului, când Maica Domnului a descoperit un izvor cu apă vindecătoare împăratului Leon cel Mare. Această sărbătoare este o ocazie de recunoștință și mulțumire, iar tradiția populară sugerează că este bine să oferi pomană și să faci fapte bune în această zi, în semn de recunoștință pentru darul tămăduirii și al vieții.