Joia Mare este un moment solemn în calendarul creștin ortodox, aducând în atenția credincioșilor amintirea unor evenimente majore din viața și suferința Mântuitorului Iisus Hristos. În această zi, biserica comemorează patru evenimente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și trădarea lui Iisus de către Iuda.
Tradițiile și superstițiile asociate cu Joia Mare au rădăcini adânci în credința populară și în obiceiurile transmise din generație în generație. O parte importantă a ritualului în această zi este pomenirea morților, o practică profundă și respectuoasă pentru cei care au trecut în neființă.
Femeile aduc vin, fructe și colaci de post la biserică pentru pomenirea sufletelor celor dragi, iar bărbații aprind focuri în curțile caselor pentru a arde vegetația uscată, un gest simbolic pentru purificarea și curățarea mediului, dar și pentru a onora memoria strămoșilor.
În Joia Mare, se vopseșc ouăle în culoarea roșie, simbolizând sângele Mântuitorului, iar femeile își pregătesc în avans bucatele pentru masa de duminică, cum ar fi pâinea, pasca și cozonacul.
Un moment central al zilei este Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă solemnă care amintește credincioșilor de sacrificiul lui Iisus Hristos pentru mântuirea oamenilor. Această slujbă este marcată de aprinderea a 12 lumânări, una pentru fiecare evanghelie, iar credincioșii le iau acasă după încheierea slujbei pentru a le folosi în timpul anului în diferite momente de rugăciune și pomenire.
În ceea ce privește superstițiile și tradițiile populare, Joia Mare este considerată o zi în care se evită anumite activități care ar putea atrage ghinion sau necazuri. Dormitul în timpul zilei este descurajat, iar femeile sunt sfătuite să nu spele hainele, conform tradițiilor strămoșești. Este o zi în care se respectă și se păstrează obiceiurile vechi, iar credincioșii își exprimă devotamentul față de credința și tradițiile lor ancestrale.