Ministerul Finanțelor a emis un ordin clar: salariile și pensiile trebuie plătite cu prioritate. Ce urmează pentru români
Ministerul Finanțelor, printr-un document semnat personal de ministrul Marcel Boloș, a cerut instituțiilor publice să acorde prioritate absolută, în fiecare lună, plății salariilor bugetarilor și a pensiilor.
Această solicitare vine în contextul unui deficit bugetar în creștere și al angajamentelor ferme asumate de România față de partenerii internaționali pentru reducerea cheltuielilor și consolidarea fiscală.
Salariile și pensiile, prioritate lunară până la noi ordine
Măsura a fost transmisă oficial tuturor ordonatorilor principali de credite, cu precizarea că obligația se aplică lunar până la apariția unor noi instrucțiuni. Scopul deciziei este de a preveni orice întârziere sau blocaj în plata drepturilor salariale și sociale esențiale.
Deficitul bugetar pune presiune pe guvern
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele trei luni ale anului 2025, deficitul bugetar a ajuns la 43,66 miliarde de lei, echivalentul a 2,28% din PIB – o valoare semnificativ mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Obiectivul declarat al autorităților este reducerea deficitului ESA la 7% din PIB până la finalul anului. În acest context, măsurile de disciplină bugetară sunt esențiale pentru respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană.
Ministerul Finanțelor a avertizat, totodată, că presiunile externe asupra economiei sunt tot mai mari, iar în lipsa unor măsuri fiscale clare și ferme, ratingul de țară ar putea avea de suferit.
Impactul deciziei: restructurări și prioritizări bugetare
Prin această măsură, Ministerul Finanțelor solicită instituțiilor să își ajusteze execuția bugetară astfel încât salariile și pensiile să fie achitate fără întârziere, indiferent de situație. Ordinul vizează atât instituțiile centrale, cât și cele locale, inclusiv unitățile subordonate acestora.
Pentru a asigura aceste plăți prioritare, instituțiile vor trebui să își reorganizeze temporar cheltuielile, reducând, dacă este necesar, bugetele pentru bunuri, servicii sau chiar investiții, în funcție de disponibilitățile lunare.
În documentul oficial transmis ordonatorilor de credite se menționează clar:
„Se impune o gestionare riguroasă a angajamentelor financiare, astfel încât să fie asigurată cu prioritate plata salariilor și pensiilor. Se recomandă analizarea atentă a oportunității celorlalte cheltuieli.”
Efectele asupra autorităților locale
Pentru administrațiile locale și instituțiile descentralizate, această decizie implică o reconfigurare temporară a priorităților bugetare. Multe fonduri deja alocate pentru proiecte curente vor trebui redirecționate către plata salariilor și pensiilor, ceea ce poate afecta derularea altor activități.
Important de subliniat este faptul că măsura nu vine la pachet cu suplimentări bugetare, astfel încât instituțiile vor trebui să opereze aceste ajustări din resursele existente. Impactul poate varia considerabil, în funcție de dimensiunea și structura bugetului fiecărei instituții.
Surse guvernamentale, citate de Profit.ro, au precizat că această măsură va rămâne în vigoare cel puțin până la rectificarea bugetară programată pentru trimestrul al treilea din 2025.
Reacții și interpretări
Analiștii economici interpretează măsura ca pe un semnal clar al fragilității bugetului de stat și al eforturilor autorităților de a menține stabilitatea sistemului public. În același timp, este percepută ca o garanție oferită piețelor externe că România acordă prioritate cheltuielilor sociale pentru a-și proteja credibilitatea financiară.
Ministrul Marcel Boloș a declarat recent că „este nevoie de o disciplină financiară strictă și de măsuri rapide pentru a evita riscurile legate de sustenabilitatea bugetară.”
Situația rămâne incertă
În prezent, măsura este una administrativă, dar specialiștii anticipează că ar putea fi urmată de alte decizii fiscale, inclusiv posibile majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli publice, dacă deficitul bugetar nu este ținut sub control. Consolidarea fiscală rămâne o temă esențială în relația României cu Comisia Europeană și agențiile de rating, iar nerespectarea angajamentelor asumate poate avea consecințe economice importante.
