Săptămâna Patimilor marchează perioada dinaintea Paștelui, întinzându-se de la Duminica Floriilor până în Sâmbăta Mare, fiind o săptămână de profundă reflecție și asceză spirituală pentru creștini.
Aceasta este dedicată comemorării ultimelor zile ale lui Iisus Hristos pe pământ, culminând cu patimile, moartea și învierea Sa. Fiecare zi din această săptămână are o semnificație specială și este marcată de slujbe specifice numite Denii.
Luni, este comemorat patriarhul Iosif, vândut de frații săi, prefigurând suferințele lui Hristos. Marți, este dedicată parabolei celor zece fecioare, care îndeamnă la vigilență și pregătire spirituală.
Miercurea aduce aminte de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, simbolizând pocăința. Joia Patimilor reamintește de evenimente fundamentale precum spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, și rugăciunea arhierească.
Vinerea Mare este ziua în care se comemorează moartea Mântuitorului pe cruce și mărturisirea tâlharului recunoscător, care simbolizează mântuirea. Sâmbăta Mare este dedicată îngropării trupești a lui Hristos și coborârii Sale la iad pentru mântuirea sufletelor.
În ceea ce privește postul, tradiția ortodoxă impune reguli stricte în Săptămâna Patimilor, accentuând abstinența și meditația.
Pe lângă alimentele de origine animală, care sunt complet evitate în această perioadă, există și alte interdicții specifice. Credincioșii sunt îndemnați să nu consume urzici și oțet, alimente asociate cu suferințele lui Hristos.
Conform tradiției, urzicile au fost folosite pentru a-L biciui pe Iisus, iar oțetul I-a fost oferit să bea pe cruce, în loc de apă, accentuând astfel umilința și suferința Sa. Aceste interdicții nu doar că respectă memoria patimilor Sale, dar subliniază și angajamentul de a urma un parcurs de purificare și renunțare materială, concentrându-se pe spiritualitate și pregătirea pentru celebrarea Învierii.