Se apropie finalul interimatului la conducerea Ministerul Educației, iar scena politică așteaptă decizia privind noul titular al portofoliului. După demisia lui Daniel David, Ilie Bolojan a preluat temporar ministerul, însă perioada legală de 45 de zile se încheie.
Conform informațiilor publice, termenul-limită pentru interimat a fost 27 februarie, iar până la acest moment nu există un anunț oficial privind noul ministru. În spațiul politic și universitar sunt însă vehiculate mai multe nume.
Cine ar putea prelua funcția de ministru al Educației
Printre variantele discutate se află Marilena Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, considerată o opțiune care ar putea asigura continuitatea reformelor în învățământul superior și preuniversitar.
Un alt nume vehiculat este Luciana Antoci, consilier de stat pe Educație și fost prefect de Iași, cu experiență în administrație și politici publice.
Pe listă apare și Daniel Breaz, rector al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și fost ministru al Culturii, precum și Mihai Dimian, rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, despre care se spune că ar avea susținere politică din partea PSD.
Decizia finală depinde însă de negocierile din interiorul coaliției, într-un context în care ministerul trebuie să asigure stabilitate și continuitate.
Agendă încărcată pentru viitorul ministru
Indiferent cine va fi desemnat, noul titular va prelua un portofoliu sensibil și complex. Printre priorități se numără:
aplicarea prevederilor noilor legi ale educației
configurarea bugetului pentru 2026
gestionarea măsurilor controversate din așa-numita „Lege Bolojan”
Elevii, părinții, profesorii și universitățile urmăresc cu atenție deciziile care vor fi luate în următoarele săptămâni.
Sindicatele anunță proteste
Pe fondul incertitudinii, federațiile sindicale din învățământ au anunțat proteste în fața Palatul Cotroceni, mobilizând cadre didactice din preuniversitar și universitar, alături de organizații studențești.
Printre nemulțumirile principale se află impactul bugetar al măsurilor în vigoare și reducerea indemnizației pentru doctorat de la 950 la 500 de lei, măsură considerată un semnal negativ pentru mediul academic.
Autoritățile invocă însă constrângeri bugetare și necesitatea încadrării în țintele financiare pentru 2026.
În zilele următoare, atenția publică va rămâne concentrată asupra numirii noului ministru și asupra dialogului dintre guvern și sindicate. Stabilitatea sistemului educațional depinde acum atât de decizia politică, cât și de capacitatea părților implicate de a găsi un echilibru între reformă și sustenabilitate bugetară.