Aspartamul, cunoscut ca unul dintre cele mai utilizate îndulcitori artificiali la nivel global, ar putea fi catalogat ca potențial cancerigen de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit agenției de știri Reuters, care citează două surse apropiate situației. Acest îndulcitor se regăsește într-o gamă largă de produse, incluzând băuturi precum Coca-Cola fără zahăr și chiar gume de mestecat. Conform aceleași surse, în luna iulie, Agenția Internațională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), divizia OMS specializată în cercetarea acestei boli, va clasifica aspartamul ca „posibil cancerigen pentru oameni”.
Se pare că decizia IARC a fost luată în iunie, în urma unei întâlniri cu un grup de experți externi. Rolul acestei decizii este de a evalua dacă o substanță ar putea reprezenta sau nu un pericol potențial, analiza bazându-se pe dovezi publicate în reviste științifice. Însă, aceasta nu se referă la cantitatea de substanță care poate fi consumată în siguranță. Recomandările în acest sens sunt furnizate de o altă comisie a OMS, numită JECFA, care analizează aditivii alimentari, precum și de autoritățile de reglementare naționale.
În trecut, decizii similare luate de IARC în privința diferitelor substanțe au stârnit preocupări în rândul consumatorilor cu privire la utilizarea acestora, au dus la litigii și au forțat producătorii să creeze rețete care folosesc compuși alternativi.
Se așteaptă ca decizia OMS privind aspartamul să fie anunțată la sfârșitul acestei luni, în paralel cu evaluarea JECFA a potențialelor pericole asociate cu aspartamul. JECFA a susținut încă din 1981 că aspartamul este sigur pentru consumul uman, în anumite doze zilnice. Un adult de 60 kg, de exemplu, ar trebui să consume între 12 și 36 de doze de suc dietetic zilnic (în funcție de conținutul de aspartam) pentru a fi pus în pericol. Acest punct de vedere a fost acceptat pe scară largă de autoritățile de reglementare naționale, inclusiv cele din Statele Unite și Europa.
Reprezentanții industriei alimentare au reacționat vehement la aceste informații. Deciziile IARC pot avea un impact semnificativ. De exemplu, în 2015, comisia a concluzionat că glifosatul este „probabil carcinogen”. În ciuda contestărilor din partea altor organisme, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară, companiile au resimțit efectele acestei decizii.
Compania germană Bayer a pierdut în SUA al treilea apel împotriva unui verdict care a acordat despăgubiri consumatorilor ce au susținut că au făcut cancer din cauza erbicidelor cu glifosat comercializate de companie.
Cu toate acestea, unele decizii ale IARC au fost criticate pentru că ar fi alarmat inutil consumatorii cu privire la evitarea anumitor substanțe sau situații. Comisia a inclus anterior munca pe timp de noapte și consumul de carne roșie în categoria „probabil cauzatoare de cancer”, iar folosirea telefoanelor mobile în cea a posibilelor carcinogene, așa cum urmează să fie clasificat acum aspartamul.
Aspartamul a fost obiectul unui număr considerabil de studii de-a lungul anilor. Un studiu observațional realizat în Franța anul trecut, pe un eșantion de 100.000 de participanți, a indicat că persoanele care consumă cantități mai mari de îndulcitori artificiali, inclusiv aspartam, au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer. Un alt studiu, efectuat de Institutul Ramazzini din Italia la începutul anilor 2000, a ajuns la concluzia că există o corelație între aspartam și dezvoltarea cancerului la șoarecii și șobolanii de laborator folosiți pentru cercetare.
În ciuda acestor rezultate, folosirea aspartamului ca ingredient a fost apărată de decenii de producătorii majori de alimente și băuturi. Potrivit surselor Reuters, decizia pe care IARC urmează să o publice luna viitoare se bazează pe o meta-analiză de 1.300 de studii, un eșantion semnificativ.
Luna trecută, OMS a avertizat că produsele cu eticheta „zero zahăr” sau „zero calorii” nu reprezintă o soluție pentru cei care doresc să slăbească, deoarece utilizarea îndulcitorilor nu oferă beneficii pe termen lung în reducerea grăsimii corporale la adulți sau copii. Această decizie a fost, la rândul ei, puternic contestată de producători.