Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, a oferit o analiză amplă despre riscurile economice pe care le-ar putea presupune alegerea unui președinte cu viziuni suveraniste, precum Călin Georgescu. Comentariile sale, publicate pe cursdeguvernare.ro, atrag atenția asupra posibilelor consecințe negative care ar afecta economia țării și nivelul de trai al românilor.
Un electorat dispus să renunțe la valori democratice
Lazea subliniază că, pentru o parte semnificativă a electoratului românesc, valorile simbolice ale democrației—precum libertatea de exprimare, dreptul de a călători sau de a se întruni liber—par să aibă o importanță redusă. Alegătorii atrași de sloganuri populiste de tipul „Să ne luăm țara înapoi” ignoră, adesea, întrebările esențiale: de la cine să fie „recuperată” țara? De la Uniunea Europeană? De la NATO? De la corporațiile multinaționale? Mai grav, aceștia nu conștientizează efectele unei astfel de decizii asupra economiei și propriilor buzunare.
Un context economic fragil
Valentin Lazea avertizează că alegerea unui președinte cu agendă suveranistă ar declanșa reacții negative din partea piețelor financiare, a investitorilor și a Uniunii Europene. Relațiile României cu aceste entități sunt cruciale pentru menținerea stabilității economice, iar o schimbare radicală de direcție politică ar putea avea consecințe dezastruoase.
Impactul imediat asupra piețelor financiare
Piețele financiare ar reacționa imediat prin retrogradarea ratingului de țară al României la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor). Într-un astfel de scenariu, costurile împrumuturilor externe ar deveni prohibitive, dacă nu chiar imposibile. Un exemplu similar poate fi găsit în anii ’90, când România se confrunta cu dificultăți majore în accesarea fondurilor externe.
Fuga investitorilor și scăderea investițiilor străine directe
Investițiile străine directe, care între 1998 și 2024 au însumat aproximativ 124 de miliarde de euro, ar scădea dramatic, sau, mai grav, investitorii existenți ar începe să se retragă. În fața riscului de naționalizare sau de instabilitate economică, multe multinaționale ar alege să plece, ceea ce ar lăsa fără locuri de muncă aproape 1,8 milioane de români angajați în aceste companii.
Fondurile europene, o resursă vitală, ar putea fi pierdute
În perioada 1998-2024, România a beneficiat de fonduri europene nete în valoare de 68 de miliarde de euro. Însă, exemple precum Ungaria demonstrează că o atitudine de confruntare cu Uniunea Europeană duce la reducerea drastică a acestor fonduri. Lipsa acestor resurse ar bloca proiecte vitale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, instalarea de panouri fotovoltaice sau extinderea rețelelor de gaze și canalizare.
Consecințe microeconomice asupra românilor
Lazea identifică șapte efecte economice majore care ar afecta direct nivelul de trai al cetățenilor:
- Creșterea dobânzilor la credite
Persoanele cu credite ipotecare sau de consum ar resimți o creștere accentuată a dobânzilor, în special pentru cele cu rate variabile. De exemplu, indicele ROBOR a crescut semnificativ doar pe fondul instabilității politice din 2024, ceea ce s-a tradus în rate mai mari cu sute de lei pe lună. - Reduceri drastice în sectorul bugetar
Cei 1,45 milioane de angajați din sectorul public s-ar confrunta cu reduceri de personal accelerate, deoarece fondurile disponibile pentru susținerea acestui sector ar scădea dramatic. - Devalorizarea leului
Moneda națională s-ar deprecia masiv față de euro și dolar, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor, alimentând inflația. - Creșterea șomajului
Închiderea multinaționalelor ar duce la pierderi masive de locuri de muncă, iar firmele românești, mai puțin dezvoltate, nu ar putea prelua forța de muncă disponibilă. - Scăderea valorii pensiilor private
Contribuțiile la Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii ar fi afectate de prăbușirea Bursei de Valori, reducând astfel economiile viitoare ale angajaților. - Blocarea proiectelor finanțate prin PNRR
Finanțările europene pentru proiecte de modernizare s-ar opri, lăsând lucrările începute neterminate și contribuind la degradarea infrastructurii. - Scăderea valorii activelor
Prețurile caselor, terenurilor și altor active ar scădea dramatic, inversând câștigurile obținute după aderarea României la NATO și UE.
O Românie „3F” în loc de „3C”
În concluzie, Lazea avertizează că românii care doresc „să-și ia țara înapoi” riscă să readucă țara în condițiile economice din anii ’80, dominate de frig, foame și frică, în contrast cu confortul actual caracterizat de călătorii, chefuri și cumpărături.
Economistul subliniază că aceste opinii sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR, însă mesajul său este clar: alegerile din 2025 vor avea un impact economic profund și de durată.