O meserie odată extrem de căutată în România, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, este pe cale să dispară complet. Află despre ce este vorba mai jos.
Declinul anumitor meserii este un fenomen complex, îngrijorător și analizat de experți, politicieni și societate în general. Avansul tehnologic și schimbările economice au transformat radical piața muncii, conducând la dispariția unor profesii tradiționale.
Un factor major în această schimbare este automatizarea. Tehnologiile avansate, cum ar fi roboții, inteligența artificială și software-ul de ultimă generație, au înlocuit treptat forța de muncă umană în diverse domenii, de la producție și fabricație, până la servicii și administrare. De exemplu, roboții programabili au preluat sarcinile de asamblare și testare a produselor în fabrici, oferind eficiență și viteză superioare.
Schimbările în preferințele consumatorilor contribuie, de asemenea, la scăderea cererii pentru anumite meserii. Trecerea la cumpărăturile online a dus la închiderea magazinelor fizice și la o cerere redusă pentru vânzători și casieri în comerțul tradițional.
Totuși, dispariția unor meserii nu este întotdeauna un aspect negativ. În timp ce anumite profesii tradiționale sunt înlocuite de tehnologie sau diminuate din cauza schimbărilor economice, noi oportunități de carieră apar în domenii emergente, precum tehnologia informației, inteligența artificială, energia regenerabilă și serviciile de sănătate.
Meseria în declin din România. Era căutată pe vremea lui „Nea Nicu”
În perioada comunistă, una dintre cele mai apreciate meserii era cea de cercetător. Nicolae Ceaușescu avea viziuni ambițioase pentru dezvoltarea tehnologică a țării, iar cercetătorii erau remunerați corespunzător pentru contribuțiile lor.
În contrast, statistica recentă arată că România a pierdut interesul pentru cercetare și nu mai investește suficient în tinerii capabili să aducă inovații. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), din cele 46 de institute naționale de cercetare, Ministerul Inovării, Cercetării și Digitalizării coordonează 43 dintre ele. Aceste institute sunt unități de drept public care se autofinanțează prin proiecte de cercetare naționale și internaționale.