În urma anunțului referitor la majorarea pensiilor din 2024, se constată că unele persoane din România se confruntă cu creșteri negative, ajungând chiar până la minus 11,35%, potrivit calculelor prezentate la Antena 3 CNN.
Deși în anumite cazuri se înregistrează creșteri considerabile, cum ar fi cea mai mare creștere procentuală de 30,84% pentru românii născuți în perioada ianuarie-martie 1950 și care s-au pensionat în intervalul ianuarie-martie 2015, există o tendință de scădere a procentelor de creștere, care devin ulterior negative.
Fosta șefă a Casei de Pensii, prof. univ. dr. Doina Pârcălabu, explică că această scădere a procentelor de creștere apare în urma atingerii unui indice de corecție de 1,41, iar în această etapă, procentul de creștere devine negativ.
În timp ce oficialii afirmă că majorarea pensiilor se axează pe corectarea unor inechități, beneficiarii principali ai acestei măsuri sunt cei care au avut pensii mici. Cu toate acestea, în ciuda intenției de echitate, se observă o discrepanță între creșterile procentuale ale bărbaților și femeilor, unde femeile se confruntă cu creșteri mai mici, spre deosebire de bărbați.
Doina Pârcălabu asigură că, în cazul creșterilor negative, pensiile rămân la nivelul anterior și nu vor fi diminuate.
Un aspect demn de menționat este că românii născuți în anumite intervale de timp și pensionați în anumite perioade vor avea creșteri negative ale pensiilor. De exemplu, cei născuți în perioada octombrie 1958-octombrie 1961 și pensionați în intervalul ianuarie 2020-noiembrie 2023 se confruntă cu cele mai mari creșteri negative, de până la minus 11,35%.
În concluzie, majorarea pensiilor din 2024 aduce atât creșteri semnificative, cât și creșteri negative, iar impactul acestei măsuri poate varia în funcție de diferitele circumstanțe ale beneficiarilor.