Într-un interviu recent, Delia Budeanu, celebră prezentatoare TV, a deschis ușa amintirilor tensionate din cariera sa. Ea a împărtășit că în vremurile dificile ale regimului comunist, s-a temut adesea de repercusiuni grave, inclusiv de posibilitatea de a fi vizată de autorități. Această mărturisire oferă o perspectivă tulburătoare asupra climatului de frică și control care domnea în acele vremuri.
Delia Budeanu, în vârstă de 62 de ani, a avut o carieră de succes în televiziune, prezentând știri atât înainte, cât și după Revoluție. Deși apreciată de mulți, puțini sunt conștienți de teama constantă pe care a trăit-o. Ea dezvăluie că în timpul emisiunilor, atmosfera din studio era rigidă, controlată, iar frica îi însoțea fiecare mișcare. Cu toate acestea, a reușit să își facă treaba, în ciuda presiunii constante de a nu comite nicio greșeală.
“Nu am avut în mod particular acest sentiment pentru că el era general valabil. El era aerul pe care-l respiram. Noi respiram acel aer perfect controlat. Sistemul ne-a indus ideea că și dacă respirăm puțin altfel, se va ști. Puteți înțelege ce e aceea frica generalizată, teama ca stare? Da, mie mi-a fost foarte frică de ei. Mi-a trecut prin minte că aș putea spune atunci ceva, dar m-am gândit că nu ajung nici la gard și voi fi împușcată”, a povestit Delia Budeanu.
Delia Budeanu oferă o imagine detaliată a vieții sale în lumea televiziunii comuniste, evidențiind un mediu în care angajații erau supuși unui control strict și funcționau ca pioni în sistemul de propagandă. Identitățile lor erau ținute în secret, iar informațiile transmise erau strict controlate de regim. În afara acestui context televizual, acești angajați deveneau persoane reale, cu identități individuale și viață privată.
“În interior eram niște pioni, în sistemul interior de funcționare al celei mai importante mașini de propagandă, care era Televiziunea Română. Prezentatorii nu erau niște identități distincte. Nici numele nu ni se punea pe ecran. Oamenii nu erau importanți. Oamenii din Televiziune sau din afara ei. Așa cum funcționa Televiziunea, așa funcționa țara. În momentul când ieșeam pe poarta instituției întâlneam simpatie. Și deveneam eu. O persoană cu o identitate, cu o biografie”, a mai declarat Delia Budeanu.
Delia Budeanu înțelegea că trebuie să își păstreze modestia pentru a nu provoca invidia “tovarășei” Elena Ceaușescu, care era extrem de geloasă și sensibilă la orice femeie care ar fi putut să îi atragă atenția. Astfel, își ajusta prezentările pentru a evita să iasă în evidență estetic, încercând să prevină orice reacție negativă din partea soției dictatorului.
Chiar și în aparițiile sale publice, Delia era prudentă în a-și pune în valoare frumusețea, conștientă de faptul că orice detaliu ar putea fi interpretat greșit sau ar putea stârni invidia.
Această atitudine precaută se întindea chiar și la detaliile aparent minore, precum aplicarea rujului, pe care, în unele cazuri, ajunsese să îl omită din teama că ar putea fi perceput ca prea senzual sau prea atrăgător.
Implicarea constantă a Elenei Ceaușescu în activitatea televiziunii adăuga presiune suplimentară asupra lui Delia Budeanu. Fie că era vorba despre directive directe sau expresii ale nemulțumirii, intervenția primei doamne în domeniul media făcea ca Delia să fie și mai atentă la modul în care se prezintă și să evite orice acțiune care ar putea fi interpretată greșit.
În ciuda tuturor acestor restricții și presiuni, Delia Budeanu și-a împărtășit experiențele în cartea sa autobiografică “Live”, publicată în 2008, oferind o perspectivă interioară asupra vieții și a provocărilor pe care le-a întâmpinat într-un mediu atât de restrictiv și controlat politic.