Pe 21 mai, credincioșii ortodocși marchează o zi specială în calendarul liturgic: sărbătoarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena. Această zi este plină de semnificație și aduce cu sine o serie de tradiții și obiceiuri care sunt păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor.
Una dintre tradițiile notabile este evitarea lucrului în câmp de către fermieri. Această practică are la bază credința că păsările cerului ar putea provoca pagube recoltelor. De asemenea, în unele regiuni, 21 mai este considerată ultima zi favorabilă pentru a semăna anumite culturi agricole precum porumbul, ovațul și meiul. Se spune că tot ceea ce este semănat după această dată ar avea tendința să sece.
În mediul rural, podgorenii sărbătoresc ziua lui Constantin Graur, asociată cu începutul sezonului de pășunat pentru oile lor. Aceasta este o ocazie importantă pentru a alege baciul, a stabili locurile pentru stâne și a desemna cine va supraveghea oile în timpul pășunatului.
Femeile apelează la tămâie și aghiasmă pentru a purifica casele și pentru a scăpa de influențele negative. În plus, în mediul rural, se aprinde un foc mare în această zi, iar oamenii se adună în jurul lui. Prin fumul acestuia, se spune că oile sunt ferite de spiritele rele pe durata timpului petrecut la stână.
Pentru protecție și pentru aducerea armoniei în familie, se practică aducerea a trei fire de bujori îmbobociți în casă în ziua Sfinților Constantin și Elena. Totodată, se evită activitățile casnice și agricole, precum lucrul pământului sau utilizarea sapei, pentru a respecta această zi specială.
Aceste tradiții și obiceiuri sunt păstrate cu grijă de credincioși, iar respectarea lor aduce nu doar o legătură cu trecutul și cu tradițiile strămoșilor, ci și o simțire mai profundă a semnificației acestei sărbători religioase.