Pe 21 mai, în calendarul ortodox, sărbătorim Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena. Această zi este una deosebit de importantă în credința creștină ortodoxă și marchează un moment de rugăciune și recunoștință pentru cei doi apărători ai credinței creștine.
Tradițiile și obiceiurile asociate acestei sărbători sunt variate și au legătură, în mare parte, cu apropierea verii și cu activitățile agricole.
Mulți fermieri evită lucrul în câmp în această zi, de teama pagubelor cauzate de păsările cerului. În unele regiuni, se spune că 21 mai este ultima zi potrivită pentru semănatul porumbului, ovațului și meiului, deoarece se crede că tot ce se seamănă după această dată va seca.
Podgorenii respectă ziua lui Constantin Graur, considerând că, dacă muncesc în această zi, graurii le vor distruge strugurii. Ziua Sfinților Constantin și Elena este momentul în care păstorii aleg baciul, stabilesc locurile pentru stâne și desemnează cine va supraveghea oile pe timpul pășunatului.
Femeile recurg la diverse obiceiuri pentru a scăpa de influențele negative, cum ar fi folosirea tămâiei și a aghiasmei pentru purificare.
Pentru protecție împotriva energiilor malefice, oamenii din mediul rural aprind un foc mare și se adună în jurul lui; prin fumul acestuia, trec și oile, pentru a fi ferite de spiritele rele pe durata șederii la stâne.
Se crede că aducerea a trei fire de bujori îmbobociți în casă în ziua Sfinților Constantin și Elena aduce armonie familială și prosperitate.
În această zi, se evită activitățile casnice și agricole, precum lucrul pământului, folosirea sapei sau smulgerea buruienilor. Este o zi dedicată rugăciunii și recunoștinței, dar și unei atenții deosebite față de tradițiile și credințele populare care marchează această sărbătoare.