Miercurea Albă, cunoscută și sub numele de Sfânta Mercurie, este o zi semnificativă în Săptămâna Luminată, marcând perioada imediat după Paște în tradiția creștină. Această zi aduce cu ea o serie de tradiții și credințe populare profund înrădăcinate în cultura și spiritualitatea creștină.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este aceea că femeile nu trebuie să lucreze în câmp în această zi. Se crede că, dacă femeile ar munci în câmp în Miercurea Albă, acest lucru ar atrage șoarecii în casă și ar aduce ghinion pentru restul anului. Această superstiție este atât de puternică încât a dus la denumirea populară a zilei – “nunta șoarecilor”, unde se spune că rozătoarele se căsătoresc și nu trebuie deranjate.
De asemenea, zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată sunt descrise ca fiind „cu hărți”, un termen folosit pentru a indica zilele în care credincioșii sunt încurajați să mănânce dulciuri și pește. Aceasta este o perioadă de sărbătoare culinară, unde mâncărurile alese sunt consumate în cinstea Învierii Domnului Iisus Hristos.
În această perioadă, tradițiile liturgice sunt și ele adaptate contextului sărbătorii. Psaltirea nu se recită, iar parastasele pentru cei decedați nu se oficiază, reluându-se doar după Duminica Tomii. Ceremoniile funerare sunt organizate după un program special, evidențiind victoria Vieții asupra morții.
Săptămâna Luminată este cunoscută și sub numele de Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților. Există o credință conform căreia cei care mor în această săptămână ajung direct în Rai, deoarece ușile Raiului sunt deschise larg, iar cele ale iadului sunt închise. De asemenea, se consideră că cei născuți în această perioadă sunt norocoși.
În concluzie, Miercurea Albă este o zi plină de tradiții și superstiții. Femeile evită munca în câmp pentru a nu atrage rozătoarele și pentru a asigura prosperitatea pentru întregul an. Este o perioadă de dezlegare alimentară, când toți credincioșii se bucură de bucate și dulciuri, celebrând astfel viața și victoria asupra morții.