În a treia zi de Paște, în conformitate cu tradițiile ortodoxe, sunt respectate numeroase obiceiuri și reguli specifice. Această zi este cunoscută sub denumirea de Marțea Albă sau Marțea Luminiată, reprezentând o sărbătoare importantă, marcând în calendarul bisericesc evenimentul Învierii Domnului.
Una dintre tradițiile adânc înrădăcinate este aceea că în Marțea Albă nu se spală rufe, nu se calcă și nici nu se lucrează pământul. Aceste interdicții sunt respectate în semn de respect și recunoștință față de evenimentul sacrului Înviere al lui Iisus Hristos.
În diverse regiuni ale țării, tradițiile pascale includ și oferirea de pomană, constând în pască și vin roșu în ziua de astăzi. De asemenea, se recomandă consumul de brânză în Marțea Albă, iar conform credinței populare, este evitată baia în această zi pentru a preveni albirea părului.
Un alt obicei specific acestei zile este dăruirea de pască și colaci nașilor și cumetriilor de către fini, în unele regiuni. În Moldova, tradiția impune întoarcerea vizitelor făcute în prima zi de Paște, contribuind astfel la întărirea legăturilor sociale și familiale.
Pe lângă aspectul religios, Marțea Albă este marcată și de alte tradiții și obiceiuri specifice zonei românești. Femeile aduc un aport de generozitate, oferind pomană din pasca rămasă de la masa de Paște și vin roșu.
De asemenea, în această zi, mulți oameni păstrează tradiția de a merge cu pasca în comunitățile lor, vizitând rudele, vecinii și prietenii pentru a împărtăși bucuria Învierii. Această practică are origini în vremurile când credincioșii mergeau să vestească Învierea, propagând mesajul de bucurie și speranță.
În concluzie, Marțea Albă este o zi de sărbătoare, în care tradițiile și obiceiurile religioase sunt strâns legate de comunitatea și cultura românească, aducând o atmosferă de reculegere și împărtășire a valorilor spirituale.