Văduva lui Corneliu Vadim Tudor rupe tăcerea! Adevărul despre moartea acestuia. După atâția ani s-a aflat, ce s-a întâmplat de fapt. E crunt

Corneliu Vadim Tudor a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați politicieni ai României postdecembriste. Chiar și după aproximativ nouă ani de la trecerea sa în neființă, românii încă își amintesc cu admirație de figura sa, cunoscută sub numele de Tribunul.

Recent, văduva sa, Doina Vadim, a ales să împărtășească câteva detalii dramatice despre ultimele clipe din viața soțului său, precum și despre momentul în care a părăsit această lume.

“De la biroul de partid, s-a dus acasă și am fost sunată de cei de la partid, care mi-au spus că arată destul de palid și că are nevoie de ajutor. A venit acasă, a mâncat, apoi s-a pus pe scris și a petrecut toată noaptea cu cărțile. Luni dimineața, când m-am pregătit să mă culc, m-a strigat și mi-a spus că nu mai poate respira. Cu doi ani în urmă, mai avusese un episod de edem pulmonar, iar simptomele erau asemănătoare”, a mărturisit Doina Vadim.

“Echipa noastră a răspuns imediat și l-am îmbrăcat pentru a-l duce la spital. El a fost cel care a cerut salvarea. În timp ce coborâm scările spre mașină, el a rostit acele cuvinte impresionante: ‘Doamne, Iisuse, mamă, astăzi este ultima mea zi, vin la tine!’ și și-a întins brațele într-un gest larg. L-am urcat în mașină și l-am dus la spital, unde a fost primit de o echipă de medici. Ultima imagine pe care am avut-o a fost când am văzut asistenta cu aparatul de resuscitare. După încercări repetate de a-l readuce la viață, s-a constatat că inima sa era complet epuizată”, a continuat ea.

Chiar și după atâta timp de la dispariția Tribunului, Doina Vadim este încă profund afectată de această pierdere și își amintește cu lacrimi în ochi ultimele momente petrecute alături de soțul său.

“Am luat rămas-bun de la el. I-am spus că a venit momentul pe care și-l dorea atât de mult, acela de a se odihni. Întotdeauna era obosit și se plângea de oboseală. Am rămas lângă el, eu și fiica mea, până în ultima clipă a vieții sale. Când inima sa a încetat să mai bată, eram acolo, lângă el. El a fost lumina și dragostea mea. Chiar dacă uneori era un om dificil, a fost un soț extraordinar”, a concluzionat Doina Vadim Tudor.